Posts Tagged ‘alergie

Absorbantele igienice cu bandă anionică


ATENŢIE! Player-ul postului de Radio Bio Eden Lyfe se deschide automat, la încărcarea paginii. Îl puteţi opri sau îi puteţi ajusta volumul, după preferinţe.

În acea perioadă neplăcută a lunii, în care fiecare femeie caută o protecție permanentă și o îngrijire mai specială, Absorbantul igienic Shuya cu bandă anionică, este aliatul perfect.
Absorbantele Shuya dispun de o combinație sinergică între oxigenul activ și anionii (ionii negativi) ,ce ajută în protejarea bacteriilor benefice și în încetinirea dezvoltării bacteriilor patogene. Acest lucru, redă femeii o energie vitală sporită, o menținere considerabilă a capacității naturale de curățare a femeii și o imunitate crescută.
Ionii negativi, au un rol deosebit de important în sănătatea femeii. Acești anioni (ioni negativi) sunt considerați ”vitamina aerului” având un aspect invizibil, inodor. Gradul de combatere a germenilor si bacteriilor este cu atât mai mare cu cât concentrația de ioni negativi în aer este mai sporită.Dacă ionii negativi au o concentrație mai mare de 5.000/cm3, corpul ajunge să capete abilități imunitare, antiinflamatorii și un grad înalt de reglare a presiunii sanguine.
Absorbantele igienice Shuya, față de absorbantele igienice obișnuite, degajă o concentrație de până la 6100 de ioni negativi/cm3, fiind cea mai crescută concentrație de ioni.
Prin pătrunderea ionilor negativi din vagin spre uter, sunt distruse bacteriile nocive, circulația sângelui este ameliorată, crește imunitatea, este menținută sănătatea fizice a femeii.
Oxigenul activ optimizează considerabil permeabilitatea absorbantelor igienice Shuya, crește rata schimburilor de oxigen, stopând dezvoltarea bacteriilor patogene.
Un rol deosebit de important îl are adaosul de mentă din componența produsului, care oferă o prospețime de durată, ferită de iritații.
Datorită nivelurilor crescute de oxigen activ si anioni, are loc o mai bună absorție a nutrienților, sunt eliminate deșeurile, iar sângele se curăță. Secrețiile hormonale sunt păstrate la nivelurile normale prin adaptarea pH-ului sanguin și prin ameliorarea activității celulare.


Beneficii:

  1. -Este eliberată o concentrație pană la 6.100 de ioni negativi/cm3; cea mai crescută concentrație de anioni până în timpul prezent.
  2. -Oxigenul activ este distribuit uniform, fiind prezent în componența lui esență de mentă cu proprietăți antiinflamatorii, antibacterian, stimulând organismul;
  3. -lichidul este de 3 ori mai rapid absorbit față de absorbantele obișnuite, datorită stratului absorbant cu fire de mătase și bumbac.
  4. -produsul deține un strat de scurgere a lichidului cu o formă incomparabilă și orificii în formă de pâlnie pentru o absorție mai rapidă cu prevenirea scurgerii în lateral al lichidului.
  5. -designul cu bandă adezivă redă o siguranță și un confort mai ridicat pentru întreaga zi, fiind o utilizare de încredere în orice împrejurare.
  6. -adezivul nu este toxic și nu lasă reziduri;
  7. -materialul fin din bumbac este lipsit complet de clor și de alte procese de înalbire.
  8. -este un produs 100% natural, bio-degradabil, și anti-alergic.
  9. -combinația dintre oxigenul activ și anioni contribuie în menținerea pH-ului.
  10. -Nivelul de umiditate este păstrat, lucru datorat ambalajului din folie de aluminiu.

 

 

 

Absorbantul Shuya deține 8 straturi de protecție:

 



Tags : , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Biorezonanţa: investigare, diagnosticare, tratament

ATENŢIE! Player-ul postului de Radio Bio Eden Lyfe se deschide automat, la încărcarea paginii. Îl puteţi opri sau îi puteţi ajusta volumul, după preferinţe.


Emisiunea “RESPONSABILITATE pentru SĂNĂTATE”, la Radio BIO EDEN LYFE-ROMÂNIA, online, difuzată live în data de 20 martie 2017.

O discuţie liberă, fără cenzură sau tabu-uri despre :
-ce reprezintă biorezonanţa?
-rezonanţa şi alte domenii ale cunoaşterii umane;
-avantajele metodei: neinvazivă, nedureroasă etc.;
-potenţialul gigantic de investigare, diagnosticare şi tratament.




Invitatul emisiunii: dl.Marin Şerban, terapeut psihospiritual
Redactori: Nicuşor Ploşniţă, nutriţionist, Daniel Tărcuţă, ing. ind.alimentară.
Procesare audio&video: DIO PRODUCTION STUDIO
Contact: 0721.259.276 // 0747.128.077 // 0766.340.035



Tags : , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Antioxidanţii care îţi prelungesc viaţa



Cercetările moderne asupra proceselor metabolice au pus în evidenţă rolul deosebit de important al substanţelor cu efect antioxidant în menţinearea unei bune funcţionări a organismului. Degradarea care apare odată cu vârsta, diminuarea performanţelor sistemului imun precum şi degradarea accentuată ce se observă în cazul bolilor degenerative sau a cancerului, se datorează în mare parte supunerii trupului la un stres oxidativ permanent ca urmare a multitudinii de substanţe chimice pe care le introducem în organism prin alimentele (ce conţin pesticide, îngrăşăminte chimice, conservanţi, potenţiatori de gust, îndulcitori etc.) şi băuturile (ce conţin coloranţi, îndulcitori, conservanţi etc.) pe care le consumăm şi prin aerul tot mai poluat pe care îl respirăm.

Stresul oxidativ este dat de radicalii liberi care se acumulează în organism. Aceştia sunt molecule disfuncţionale cărora le lipseşte un electron şi sunt foarte instabile, iar pentru a-şi redobândi echilibrul „fură” electroni de la moleculele învecinate, care vor „fura” la rândul lor de la alte molecule, şi aşa mai departe, într-un efect de cascadă. În consecinţă, se produce o destabilizare metabolică şi o degradare celulară accelerată. Substanţele antioxidante stopează acest lanţ fatidic, punând la dispoziţia organismului electronii necesari pentru echilibrarea radicalilor liberi rezultaţi în procesele metabolice.

Tocmai de aceea, pentru menţinerea structurilor organismului în stare de bună funcţionare, este necesar ca în alimentaţia noastră să fie prezente legume, fructe, seminţe, uleiuri bogate în antioxidanţi naturali.

Vom prezenta în continuare câţiva din cei mai puternici antioxidanţi naturali.

Resveratrolul

Antioxidant extrem de puternic, resveratrolul exercită în organism o paletă largă de acţiuni menite să prevină îmbătrânirea ţesuturilor şi apariţia diferitelor boli grave, precum şi să readucă starea de sănătate şi vitalitate în caz de boală.

Se spune că resveratrolul este cel mai puternic antioxidant dintre cele care au fost descoperite până în prezent. Diferite studii au arătat că este de 4-5 ori mai puternic decât beta-carotenul, de 20 de ori mai puternic ca vitamina C şi de 50 de ori mai puternic ca vitamina E.

Din punct de vedere chimic, resveratrolul este un polifenol care, pe lângă virtuţile terapeutice pe care le are, prezintă şi proprietăţi colorante. Această substanţă magică, aşa cum o numesc unii cercetători, se găseşte în primul rând în fructele de culoare închisă – indigo-vişiniu spre negru. Dintre acestea amintim: strugurii negri, dudele negre, prunele închise la culoare, lintea neagră, fasolea neagră, cireşele negre, coacăzele negre, corcoduşele negre, afinele, murele, sâmburii de struguri negri. Însă, resveratrol găsim şi în legumele şi fructele de alte culori, cum ar fi ceapă roşie, varză roşie, fragi, alune, varză de Bruxelles. Cu toate acestea, studiile arată că cea mai mare cantitate de resveratrol se găseşte în coaja boabelor de struguri – aproximativ 50-100µg/g, aproape dublu faţă de oricare alt aliment.

Resveratrolul a fost pentru prima dată izolat şi apoi menţionat într-un articol ştiinţific de către cercetătorul japonez Michio Takaoka în 1940. Acesta a reuşit izolarea acestui antioxidant din planta medicinală toxică numită Veratrum album (spânz), varietatea grandiflorum, iar numele compusului i-a fost dat după faptul că este un derivat de rezorcinol (resveratrol) din speciile veratrum (resveratrol). În 1963, resveratrolul a fost izolat din planta Fallopia japonica (troscot japonez), fam. Polygonaceae. De asemenea, resveratrolul se mai găseşte în pinul neted – Pinus strobus. Cercetătorii moderni au început studiile referitoare la virtuţile acestui compus abia în anii ’70, după ce au observat că viţa de vie producea resveratrol dacă era infectată cu fungi. Ulterior, cercetările au arătat că plantele produc resveratrol ca răspuns faţă de vătămări sau boli, ca un mecanism de protecţie menit să limiteze rana sau infecţia.

Factor antioxidant şi antitumoral

În cazul fiinţei umane s-a constatat că acest compus polifenolic, resveratrolul, adună şi îndepărtează din organism radicalii liberi, ceea ce înseamnă că limitează şi face să scadă stresul oxidativ din organism şi acidoza conexă care apare. Prin acţiunea antioxidantă pe care o are resveratrolul împiedică acumularea de stres oxidativ în organism. Cercetările din ultimii ani au arătat că în cazurile de cancer organismul prezenta o încărcare acidă masivă, de aceea acţiunea puternic antioxidantă a resveratrolului se poate spune că este şi antitumorală.

În plus, acţiunea anti-cancerigenă a resveratrolului nu se rezumă doar la activitatea sa antioxidantă, ci şi la intervenţia directă asupra ratei de multiplicare a celulelor tumorale, scăzând-o cu 50% şi, în anumite cazuri, chiar stopând acest proces care reprezintă, de fapt, creşterea tumorii în dimensiuni. Experimental s-a arătat că resveratrolul inhibă proliferarea celulelor în liniile celulare de cancer de pancreas. De asemenea, în anumite linii celulare tumorale s-a observat că resveratrolul induce chiar apoptoza (moartea celulară programată a) acestor celule.

Cercetătorii au mai observat că resveratrolul are acţiune antiangiogenică – împiedică formarea vascularizaţiei tumorilor, oprind astfel „hrănirea” şi, prin urmare, stopând şi pe această cale creşterea masei tumorale. Studii ale diferitelor echipe de cercetători au arătat că acest proces menţionat anterior se realizează prin blocarea, de către resveratrol, a exprimării în celulele tumorale a factorului de creştere a endoteliului vascular, VEGF (factor de creştere endotelial vascular). De asemenea, s-a observat că resveratrolul împiedică apariţia altor tumori în organism, în cazul în care în organism deja există o anumită tumoră. S-a constatat că prezintă o activitate antitumorală, în special, faţă de cancerul de piele (melanomul malign), cel digestiv, de colon sau de sân. Mai putem menţiona şi efectele benefice ale resveratrolului în caz de eroziune cervicală, fibrom uterin, nodul mamar.

Factor pro-regenerant şi anti-îmbătrânire

Diferite studii au arătat că resveratrolul stimulează capacitatea de regenerare a celulelor sănătoase şi înmulţirea lor. Mai mult decât atât, a fost descoperit faptul că resveratrolul prezintă o acţiune pro-regenerantă şi anti-îmbătrânire asupra ţesuturilor. Aceasta se pare că se datorează capacităţii resveratrolului de a induce formarea de celule stem pluripotente, după cum arată rezultatele unui studiu realizat de un grup de cercetători chinezi şi publicat în 2011 în revista de specialitate Aging Cell.

La nivel celular resveratrolul stimulează producerea şi activitatea unor receptori răspunzători de metabolismul normal, aducător de sănătate, al grăsimilor şi carbohidraţilor, declanşând un set de procese celulare care susţin un profil metabolic de tinereţe, acţiune care şi ea explică acţiunea anti-îmbătrânire a resveratrolului. Prin activarea acestor receptori s-a observat că celulele ţesutului gras sunt împiedicate să mai absoarbă zahăr şi să îl transforme în grăsime, este redusă inflamaţia şi rezistenţa la insulină a celulelor adipoase şi este puternic stimulată funcţia mitocondriilor pentru producerea de energie.

Resveratrolul conferă o protecţie deosebită materialului genetic nuclear, ADN-ului, ferindu-l de mutaţii, contribuind şi prin aceasta la prevenirea apariţiei tumorilor. În plus acesta ajută la refacerea structurii genelor afectate – împiedicând astfel transmiterea ereditară a aspectelor genetice care ar putea susţine diabetul şi hipertensiunea arterială.

De curând a fost dovedit faptul că resveratrolul este implicat în stimularea diferitelor procese mitocondriale pentru producerea de energie – oxidarea acizilor graşi, respiraţia mitocondrială, precum şi în stimularea gluconeogenezei, în producerea de glucoză din precursori neglucidici, şi deci refacerea rezervelor glucidice atât de necesare funcţionării organismului.

Protector al aparatului cardiovascular

Acest polifenol este un bun vasodilatator arterial care se opune expansiunii fibroase a cicatricei ce apare la nivelul muşchiului inimii după infarctul miocardic şi îmbunătăţeşte circulaţia sanguină la nivelul ţesuturilor şi organelor. El contribuie la scăderea colesterolului cu densitate mică (LDL), colesterolul „rău”, şi creşte nivelul colesterolului cu densitate mare (HDL), colesterolul „bun”. De asemenea, scade vâscozitatea sângelui, îmbunătăţind astfel circulaţia. Scade riscul apariţiei bolilor cardiovasculare cu aproape 50%. Susţine trombocitele în exercitarea funcţiei lor de oprire a sângerării în caz de hemoragie.

Cercetătorii afirmă că resveratrolul conferă o protecţie vasculară foarte puternică, prevenind apariţia bolilor de inimă, a hipertensiunii arteriale, a infarctului miocardic şi aterosclerozei.

O dovadă practică, în acest sens, o regăsim în ceea ce se numeşte „paradoxul francez”: deşi francezii au o alimentaţie foarte bogată în grăsimi, ei includ în consumul lor şi binecunoscutul pahar de vin roşu căruia acum îi putem atribui şi o valenţă salutară, pe lângă cea hedonistă.

Factor anti-diabetic

Diferite studii au arătat că resveratrolul este extrem de util în caz de diabet, deoarece ajută la scăderea nivelul glicemiei. Independent de această boală (diabetul zaharat), resveratrolul îmbunătăţeşte vederea. Aceste două efecte enumerate susţin eficienţa resveratrolului în caz de retinopatie diabetică. Cercetările ştiinţifice au arătat, de asemenea, că resveratrolul este util în prevenirea şi tratarea afectării retinei.

La nivel celular, resveratrolul exercită o influenţă favorabilă asupra metabolismului glucozei într-un mod care mimează restricţia calorică prelungită, reducând producerea de glucoză în celulele ficatului. În cazul animalelor de laborator care prezintă diabet, resveratrolul ajută la readucerea nivelului glicemiei la normal, prin modularea activităţii mai multor enzime implicate în metabolismul glucidelor.

Protector al sistemului nervos

Prin capacitatea pro-regenerantă şi antioxidantă puternică, resveratrolul  menţine buna funcţionalitate a celulelor nervoase. Este eficient împotriva disfuncţiilor neuronale şi a morţii neuronale fapt care, teoretic, ar fi de luat în seamă pentru boala Huntington (boală progresivă neurodegenerativă ereditară) şi boala Alzheimer. Resveratrolul îmbunătăţeşte şi memoria. Folosit în diferite experimente ştiinţifice, fiind injectat în doze mari la şoareci, resveratrolul a scăzut rata de creştere a neuroblastoamelor (tumori ale sistemului nervos).

Stimulent imunitar

Diferite studii au arătat că resveratrolul creşte imunitatea fiind extrem de eficient în revenirea la normal a funcţiei sistemului imun când aceasta este afectată din cauza stresului. Acestor acţiuni li se adaugă un puternic efect antiinflamator, antibacterian şi antialergic.

Îmbunătăţeşte calitatea vieţii

Studiile ştiinţifice au arătat că resveratrolul are capacitatea de a creşte durata şi calitatea vieţii având un efect de potenţare a tuturor mineralelor şi vitaminelor cu care intră în contact în organism, stimulând astfel metabolismul general şi îmbunătăţirea stării ţesuturilor. Prin stimularea regenerării ţesuturilor, resveratrolul menţine fermitatea şi elasticitatea acestora, inclusiv a pielii, împiedicând îmbătrânirea prematură şi fiind unul dintre cei mai puternici fixatori de calciu în oase, fapt care ajută la prevenirea osteoporozei.

În caz de intervenţii chirurgicale, resveratrolul ajută la refacerea organismului într-un ritm susţinut.

Resveratrolul creşte eliminarea renală de acid uric, are efect fotoprotectiv, creşte semnificativ producerea naturală de testosteron, în cazul femeilor ajută la reglarea ciclului menstrual şi este foarte util persoanelor care locuiesc sau lucrează în medii poluate, precum şi celor care au probleme alergice, ca, de exemplu, astm bronşic.

Iată cum o cură de legume şi fructe care conţin acest miraculos antioxidant ne pune la dispoziţie o modalitate simplă, eficientă şi încântătoare de reîntinerire şi refacere a vitalităţii ţesuturilor.

Iata un produs care contine molecule de flavonoide, in concentratie mare:

(va urma)

Articol preluat de pe site-ul www.yogaesoteric.net


Tags : , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Înfloritoarea sănătate a copiilor nevaccinaţi

articol preluat de pe site-ul www.yogaesoteric.net
de dr. Françoise Berthoud

Cu ceva timp în urmă, în aprilie 2009 mai exact, am fost invitată să vorbesc la o conferinţă despre vaccinare. Rândul meu venea după discursurile a doi dintre cei mai buni vorbitori pe care îi are Franţa pe acest subiect, jurnalista Sylvie Simon şi biologul Michel Georget. Îi mai ascultasem şi cu alte ocazii şi îmi devenise absolut clar că cel mai bine pentru sănătate este să te ții cât mai departe posibil de vaccinuri.

Ca pediatru şi homeopat calificat să vorbesc despre acest subiect, am decis împreună cu prietenii mei Sylvie and Michel să susţinem o conferinţă numită „Minunata sănătate a copiilor nevaccinaţi”. Mai târziu, împreună cu Michel Georget și François Choffat am dezvoltat totul într-o carte – La (bonne) santé des enfants non vaccinés: Au-delà de la polémique! (Sănătatea înfloritoare a copiilor nevaccinați: dincolo de controverse!) – care analizează diverse opţiuni considerate de familiile care nu-şi vaccinează copiii, inclusiv despre naşterea acasă, alăptare, terapii simple şi eficiente, alimentație sănătoasă, un mediu liniştit de viaţă şi încrederea în capacitatea organismului de a se vindeca singur.

Pe parcursul experienţei mele ca pediatru, am petrecut foarte mult timp în dialog cu părinţi care şi-au exprimat temerile legate atât de vaccinuri, cât şi de boli. Împreună am găsit cea mai bună cale pentru copiii lor. Unii au ales să nu vaccineze deloc copiii. Alţii erau conduşi de frica lor de boli, mai ales de tetanie, iar în cazurile respective am amânat vaccinarea cât mai mult posibil şi am folosit o protecţie homeopată.

Am lucrat în Elveţia, unde nu există obligativitatea legală de a vaccina, ci doar o presiune socială imensă. La acea vreme, în Franţa, la doar câţiva kilometri de cabinetul meu, patru vaccinări erau obligatorii (din fericire, în 2007 a fost anulată obligativitatea vaccinării BCG, deci au mai rămas trei – Di Te Pol). O mare parte din abilitatea mea de a vorbi despre minunata sănătate a copiilor nevaccinaţi vine din experienţa acumulată ca medic ce a avut posibilitatea să urmărească, de-a lungul a multor ani, evoluţia copiilor.

Foarte des am putut să aud astfel de observații:
- „Copilul meu a început să tuşească imediat după vaccinare.”
- „De la vaccinare, el a avut constant probleme (dureri) cu urechile.”
- „Fiica mea de 16 ani nu a fost niciodată vaccinată. Aproape că nu este niciodată bolnavă. Şi chiar dacă se îmbolnăveşte, nu durează mai mult de două zile până se face bine.”
- „Copiii vecinului meu au urmat programul de vaccinare normal. În mod constant sunt bolnavi şi pe antibiotice.”

Aceste exemple nu sunt însă suficiente pentru a scrie o carte, nu? Dar, aşa cum s-a dovedit ulterior, aceste observaţii ale părinţilor se regăsesc identic şi în alte părţi ale globului. Vă inivit să mă urmaţi în jurul lumii!

EUROPA

În Anglia, medicul Michel Odent a arătat în două studii o scădere de 5-6 ori a prezenţei astmului la copiii care nu au fost vaccinaţi pentru Pertussis, comparativ cu cei care au fost vaccinaţi. Primul studiu a fost realizat pe 450 de bebeluşi din La Leche League; al doilea studiu a fost realizat pe 125 de copii de la şcoala Steiner.

Tot în Europa, un grup format în majoritate din pediatri a studiat 14 893 de copii din şcolile Steiner din Austria, Germania, Olanda, Suedia şi Elveţia şi au descoperit că aceşti copii ce trăiesc într-o „cultură antroposofică”, unde vaccinarea este larg evitată, au o stare de sănătate mai bună decât cea din grupurile de control.

În Germania, unul dintre cercetătorii ce au studiat copiii de la una dintre şcolile Steiner Europene a scris:

„În partea estică a Berlinului, înainte de căderea zidului, am descoperit mai puţine alergii în rândul populaţiei decât în partea de vest. Această populaţie (din estul Berlinului) era mai săracă, mai aproape de natură şi mai puţin vaccinată”.

În Spania, dr. Xavier Uriarte și dr. J. Manuel Mar MarÃn au publicat în 1999 un studiu realizat pe 314 copii a căror evoluţie a fost monitorizată între anii 1975 -  2000. Acest grup de copii are câteva caracteristici: majoritatea naşterilor au avut loc acasă sau au fost naşteri naturale, copiii au fost alăptaţi o perioadă lungă, nu au fost vaccinaţi, educaţia lor legată de sănătate este holistică şi nu au fost trataţi cu medicamente alopate.

Rezultatele studiului evidențiază că în acest grup nu există boli serioase, au fost înregistrate foarte puţine spitalizări (majoritatea pentru traume – accidente), iar incidenţa de astm este de 3.3% comparativ cu 20%, cât este media generală în rândul populaţiei. Şi, evident, o mulţime de bani au fost economisiţi!

SUA

Rata autismului în SUA a atins un incredibil nivel de 1 la 100. Cifrele care corespund comunităţilor cu copii nevaccinaţi sunt şocant de contrastante comparativ cu media naţională. Majoritatea cititorilor sunt familiarizaţi cu investigaţiile jurnalistului american Dan Olmsted în legătură cu incredibila absenţă a autismului în rândul populaţiei Amish din Pennsylvania şi Ohio.

La fel de impresionantă este şi situaţia comunităţii deservite de Homefirst Medical Clinic Chicago, condusă de un grup de medici avându-l în frunte pe  directorul Mayer Eisenstein. Ei nu au cazuri de autism şi alergii teribile în rândul copiilor, mulţi dintre aceşti copii fiind născuţi acasă şi fiind nevaccinaţi.

În 1985 am tradus în limba franceză cartea pediatrului Robert Mendelssohn, How to Raise a Healthy Child in Spite of Your Doctor (Cum să creşti un copil sănătos în ciuda opiniilor medicilor). Acum descopăr rezultate concrete în minunata sănătate a acestor copii îngrijiţi de doctori ce au fost elevi ai acestui pediatru. Îmi plac aceste sincronicităţi în viaţa mea.

AUSTRALIA

În 1942, Leslie Owen Bailey, fondatorul Natural Health Society of Australia, a acceptat să aibă grijă de 85 de copii ai căror mame nu îi puteau îngriji. Aceşti copii nu au fost niciodată vaccinaţi, nu au fost trataţi cu medicamente alopate şi nu au avut nevoie de nicio intervenţie chirurgicală. Singura problemă care a apărut a fost atunci când 34 de copii s-au îmbolnăvit de varicelă. Atunci ei au fost imediat puşi în paturile lor şi au primit apa pură sau suc proaspăt de fructe. Toţi s-au însănătoşit repede şi fără efecte secundare. Investigaţiile ulterioare au arătat că în timpul petrecut la şcoală, copiii au înlocuit gustările sănătoase cu mâncarea convenţională nesănătoasă şi astfel apariţia focarului de varicelă nu este deloc surprinzătoare.

Mulţi dintre aceşti copii au moştenit o sănătate precară datorită bolilor şi malnutriţiei mamelor lor. În ciuda acestui aspect şi chiar dacă nu au fost niciodată alăptaţi şi nu au beneficiat de legătura normală dintre mamă şi copil, aceşti copii au crescut robuşti şi încrezători.

NOUA ZEELANDĂ

Două studii realizate în 1992 şi 1995 în Noua Zeelandă arată clar că alergiile, otitele, amigdalitele, epilepsia şi ADHD-ul sunt cu mult mai puţin frecvente în rândul copiilor nevaccinaţi comparativ cu cei vaccinaţi.

JAPONIA

O perioadă interesantă în Japonia a fost între 1975 şi 1980 când s-a luat decizia ca vaccinarea să înceapă la vârsta de doi ani în loc de vârsta de două luni. Motivul acestei decizii a fost descoperirea a din ce în ce mai multe legături între vaccinuri şi SIDS (moartea subită a sugarului). În studiul publicat în revista Pediatrics se arăta că în Japonia, între 1970 şi 1975, au fost înregistrate 57 de cazuri de reacţii adverse serioase datorate vaccinării, inclusiv 37 de decese.

Din februarie 1975 şi până în august 1981 au fost 8 cazuri de reacţii adverse serioase datorate vaccinării, inclusiv 3 decese. Din păcate, atât pentru părinţi cât şi pentru copii, planurile de vaccinare în Japonia au fost „normalizate” din nou (se începe vaccinarea la două luni). Acest studiu arată clar că sistemul imunitar este mai puternic la vârsta de doi ani comparativ cu vârsta de două luni. Cât de bine le-ar fi mers acestor copii dacă nu erau niciodată vaccinaţi?

Un studiu publicat în Journal of Allergy and Clinical Immunology conduce la aceeași concluzie. Cercetarea a inclus 11 531 de copii în vârstă de șapte ani, având următoarele rezultate: în cazul copiilor vaccinaţi începând cu vârsta de două luni – 13,8% sunt astmatici, la copiii vaccinaţi începând cu vârsta de 2-4 luni procentul asmaticilor este 10,3%; în cazul copiilor la care vaccinarea a început după vârsta de patru luni, procentul de asmatici este de 5,9 %. Din nou ne putem pune aceeaşi întrebare – cât de bine le-ar fi mers acestor copii dacă nu ar fi fost deloc vaccinaţi?

Ca medic pediatru pot să ajung la o singură concluzie. Copiii nevaccinaţi au cu mult mai multe şanse să se bucure de o sănătate înfloritoare. Orice vaccinare micşorează şansa copiilor de a fi mai mereu sănătoși.

Sursa: site-ul asociației International Medical Council on Vaccination



Tags : , , , , , , , , , , , , ,