Posts Tagged ‘glucide
Alimentația în epoca modernă – tradiție și provocări
Prelegerea,care a avut loc la Scoala Gimnaziala “Miron Costin” din Bacau,a avut ca participanti la eveniment elevii claselor VIII B si VIII C, care au audiat cu atentie expunerea si au intervenit pe alocuri,cu umor,inteligenta si interes pentru subiectele prezentate. Lectori din partea Asociatiei “Responsabilitate pentru Sanatate” : Nicusor Plosnita, tehnician nutritionist, editor si realizator al emisiunii live “Sanatate si Arta.Arta de a Trai”,la Radiocatch22, Londra si Daniel Tarcuta,tehnician nutritionist, editor si realizator al emisiunii “Sanatatea noastra cea de toate zilele”, la Radio Pasarea Spin.
Constituenţii de bază ai hranei
Alimentatia reprezinta una din modalitatile de a dobandi energia necesara pentru a ne putea desfasura activitatile vitale.Alimentele pe care le consumam sunt alcatuite din nutrienti.Energia dobandita prin hrana ingerata de om se masoara in calorii,ce ne sunt furnizate de urmatorii nutrienti:
- glucide;
- lipide;
- proteine.
Acestea,impreuna cu alti nutrienti,alcatuiesc cei opt constituenti de baza ai alimentelor:
- glucide (carbohidrati);
- proteine;
- lipide (grasimi);
- vitamine;
- substante minerale ;
- fibre alimentare;
- apa.
Elementele nutritive sunt folosite de organism pentru :
- intretinerea si repararea celulelor corpului;
- buna desfasurare a reactiilor bio-chimice in corp;
- furnizarea de energie prin contractie musculara;
- transmiterea impulsurilor nervoase;
- secretia glandelor cu secretie interna;
- crestere;
- reproducere etc.
Metabolismul este mecanismul prin care organismul folosesste hrana pentru indeplinirea acestor functii.
Glucidele sunt folosite de corp pentru a furniza energie – 1 gram de glucide furnizeaza 4 calorii.
Glucidele simple sunt zaharuri rapide ,pentru ca trec repede in sange. Intre zaharurile simple enumeram:
- zaharoza;
- glucoza;
- fructoza;
- lactoza;
- maltoza.
Oscilatiile bruste ale glucozei in sange,provocata de consumul mare de glucide simple (dulciuri bogate in zahar-bomboane,dulciuri etc.) solicita pancreasului si organismului un efort metabolic mare ,ducand la boli grave cum sunt diabetul si ateroscleroza.
Zaharurile complexe si amidonurile sunt de alta natura.Moleculele lor sunt treptat descompuse in glucoza,in tubul digestiv si trec lent in sange,mentinand un nivel constant de glucoza de-a lungul mai multor ore,permitand o buna functionare a pancreasului.In categoria glucidelor complexe intra si fibrele alimentare.Amidonul constituie combustibilul ideal pentru muschi.
Iata cateva surse de zaharuri simple:
- zaharoza : zahar,miere;
- glucoza : fructe,miere;
- fructoza: fructe;miere;
- lactoza : lapte;
- maltoza: orz si alte cereale.
Ca surse de glucide complexe si amidonuri enumeram:
- cerealele -grau,orz,ovaz,secara,porumb,orez,mei,hrisca;
- produsele din cereale;
- leguminoasele – fasole,mazare,soial,linte,bob,naut;
- legumele;
- fructele.
Glucidele trebuie sa furnizeze cca. 60-70% din caloriile unei zile.
Vitamina B8-biotina
Vitamina B8 mai este numita in tratatele medicale si biotina sau vitamina H sau coenzima R, ea se prezinta sub forma unui produs cristalizat, hidrosolubil si stabil la caldura ; este solubila in baze diluate si putin solubila in alcool. Este sensibila la oxigen si la razele ultraviolete.
Trebuie retinut faptul ca albusul de ou contine avidina, o proteina care se leaga de biotina si scade astfel asimilarea acesteia. Stocarea biotinei se face in ficat,in muschi si in rinichi,iar eliminarea acesteia se realizeaza prin urina si fecale.Ea poate fi sintetizata si de bacteriile intestinale.
Dozele zilnice recomandate de vitamina B8 sunt :
- la copii 70 ug,
- la adolescenti 100 ug ,
- la femei insarcinate sau care alapteaza 200-300 ug ;
- la adulti 180 ug.
Biotina are un rol cheie in :
- metabolismul glucidelor, al lipidelor si al proteinelor,
- precum si in metabolismul energetic celular.
- totodata ea intervine in procesele necesare intretinerii celulelor nervoase,celulelor ficatului, celulelor rinichilor, ale inimii si ale firului de par
- participa la sinteza acidului ascorbic (vitamina C).
- intervine in formarea globulelor rosii si limfocitelor.
- este antiacida,hipolipemianta,hipoglicemianta si trofic al pielii (alaturi de vitaminele A,B2,B6 si PP).
Vitamina B8 este indicata in :
- afectiuni carentiale,
- chirurgicale,
- dermato- venerice,
- digestive,
- geriatrice,
- hematologice,
- metabolice,
- musculare,
- neurologice,
- oftalmologice,
- ORL,
- osteo-articulare,
- pediatrice,
- psihiatrice,
- boli infectioase,
- intoxicatii si agenti de mediu,
- modificari biochimice si electrolitice ale sangelui.
Carenta de botina determina:
- anorexie,
- caderea parului,
- convulsii,
- depresii,
- mialgii,
- glosita,
- greata,
- hipotonie,
- inflamatii ale pielii,
- oboseala,paloare,
- tulburari de echilibru,
- tulburariale gustului,
- deficiente in metabolismul lipidic,
- aciditate exagerata a sangelui.
Soia-alternativa la carne
Soia a fost multa vreme dezavuata de romani datorita regimului comunist,care au cautat sa o impuna,in locul carnii,fara insa sa explice si beneficiile acesteia asupra sanatatii.
Aproape toate substantele ce sunt necesare pentru om se gasesc intr-un raport optim :
- pana la 40% proteine,
- 25% glucide
- 20% lipide.
Impreuna cu alte leguminoase,soia surclaseaza de departe sursele de carne in ceea ce priveste continutul de proteine.De exemplu,carnea de curcan are maxim 23% proteine,in vreme ce soia are intre 35-40%,fasolea 22-27%,mazarea 26-30%,lintea 26-30%. Potasiul si fosforul,minerale esentiale pentru cresterea si regenerarea tesuturilor, sunt prezente in cantitati importante in leguminoase,implicit si in soia.
O alta categorie de substante valoroase pentru sanatatea umana o reprezinta izoflavonoidele.Acestea sunt foarte benefice in afectiuni cardio-vasculare,prin efectul de reglare a raportului intre HDL- colesterolul bun si LDL- colesterolul rau.Ele ajuta la prevenirea si incetinirea cancerelor,in special de san,uter si prostata.Stimuleaza productia de globuline si inhiba steroizii.Sunt indicate in osteoporoza prin aport de hormoni estrogeni cat si in menopauza,inlocuind estrogenii. Chiar si FDA (Administratia pentru alimente si medicamente,din SUA) recomanda consumul a 25 g de proteina din soia pe zi,pe care le gasim in 1/2 cana soia boabe inmuiate sau 3/4 cana soia boabe fierte sau 1 cana de branza de soia tofu sau 3/4 sos de soia tenpeh sau o cana de soia expandata.
Din soia se pot obtine o gama variata si hranitoare de produse: ulei,lapte,branza tofu,sosul tenpeh,germenii,mezelurile.
